"Voi cunoasteti harul Domnului nostru Iisus Hristos, ca El, bogat fiind, pentru noi a saracit, ca voi cu saracia Lui sa va imbogatiti"(II Corinteni 8, 9)
...este neincapator amfiteatrul nostru, Biserica, in care ne adunam in fiecare Duminica si la Sarbatorile mari pentru a ne ostoi sufletele incercate de greu si de dor. Parintele nostru, fire apriga, om drept si invatat, isi mangaie barba pe jumatate albita in timp ce scruteaza cu privirea multimea credinciosilor...
Doamna de langa mine, cea cu ochii mari si timizi se foieste tot timpul si se mira de tot. Se simte ca ii este sufletul miscat, nu atat de momentul in sine, care ar trebui sa fie mult mai important, ci de regasirea traditiilor, a semenilor, a sentimentului de acasa...
Copii...multi si nerabdatori, vorbind o limba amestecata...imi aduc aminte de mine, cand ma tineam de fusta bunicii si motaiam langa ea...
Cantam toti, cu sufletul in palme... Lumanarile aduc lumina blanda asupra icoanelor sfintilor, care asculta si ne picteaza zambete ingaduitoare... Suntem frati in bucurii, in tristeti, in nelinisti..in Viata...
Inainte de a pleca, privesc pentru o clipa amfiteatrul... Mi-l inchipui gol, ca pe o coala de hartie de pe care ai sters cuvintele si au ramas virgulele, semnele de punctuatie... Urmele cuvintelor, fara ele, nu au sens...
Tot asa si noi... Urmele noastre, fara noi, nu mai au sens...
Omul sfinteste locul!
Si Dumnezeu pe noi, in marea sa iubire si ingaduire!
Hristos a inviat!
Paste fericit tuturor!
19 aprilie, 2009 22:20
adevarat a inviat!
Paste fericit si tie, gabitza :)
20 aprilie, 2009 13:03
Adevarat a Inviat! sa-ti fie sufletul plin de lumina si pace duhovniceasca!
21 aprilie, 2009 23:07
Multumesc foarte mult! Sa va fie si voua sufletul plin de Lumina si pace!