Timpul meu este cel pe care il simt strecurandu-se printre degete, pictand riduri fine in jurul ochilor mei, obosindu-mi oasele, ostoindu-mi nelinistile si aducandu-mi candva, sper, putina intelepciune...
Timpul nostru poate fi lupta sau renuntare, iubire sau ura, speranta sau deznadejde, tristete sau bucurie. Alegem noi, de cele mai multe ori, pentru ca istoria pe care o traim se reflecta in mod diferit in noi iar in panza noastra se opreste doar ceea ce se poate aseza frumos in camarutele sufletului nostru...
In rest, se asterne uitarea...
Clipele noastre se intrepatrund insa, ne apropie sau ne indeparteaza, ne aprind privirea si ne canta iubirea in urechi sau ne scriu promisiuni in palme, ne aduc prieteni sau neprieteni, satisfactii sau dezamagiri, lacrimi sau revolte, cautari sau uitari, pierderi niciodata trecute...
Viata noastra, potrivit lui Gabriel Garcia Marquez, nu este ceea ce am trait ci ceea ce ne amintim ca am trait si cum ne-o amintim pentru a povesti...
Timpul meu astazi este o cafea amaruie intr-o dimineata senina si o mana de sperante.
Maine, poate, va ploua... Dar am umbrela. Si foc in camin sa ma incalzesc.
A fost odată
Acum 2 zile
01 februarie, 2009 08:07
vivir para contarla? parca imi amintesc... :p
01 februarie, 2009 10:40
Este interesant ceea ce scrii. Voi reciti, mai merita cugetat aici, dar un lucru e sigur.. imi place.
Si multumesc mult, esti prima persoana care mi-a urat bun venit. Sa ai o zi senina!
01 februarie, 2009 13:38
@Pantacruel - ;))
@Rainman - Multumesc inca o data!:) O zi senina si tie!
02 februarie, 2009 22:17
Mda ;)) Bine te-am "gasit", Gabitza! ;)
12 februarie, 2009 15:32
Ai scris frumos si melancolic... continua! :)
12 februarie, 2009 16:25
:)Multumesc frumos! Eu scriu aici pentru ca ma ajuta foarte mult... Sincera sa fiu nu numai ca nu ma simt la inaltimea aprecierilor...dar, de fapt, nici nu ma asteptam! Ma onoreaza!:)